Descreștere: noi rădăcini pentru economie

Reimaginarea viitorului după criza Corona

Pandemia Coronavirus a luat deja nenumărate vieți și nu ne este limpede cum se va dezvolta pe viitor. În timp ce oamenii din primele linii ale asistenței medicale și ale serviciilor sociale de bază luptă împotriva răspândirii virusului, îngrijesc bolnavii și mențin operațiunile esențiale în curs de desfășurare, o mare parte a economiei s-a oprit. Această situație este năucitoare și dureroasă pentru mulți, creând frică și anxietate cu privire la cei pe care îi iubim și la comunitățile din care facem parte, dar este, de asemenea, un moment care ne permite să avansăm, sub manieră colectivă, idei noi.

Criza declanșată de Coronavirus a înfățișat deja multe puncte slabe ale economiei noastre capitaliste obsedate de creștere – nesiguranță pentru mulți, sisteme de sănătate afectate de ani de austeritate și subevaluarea unora dintre cele mai esențiale profesii. Acest sistem, înrădăcinat în exploatarea oamenilor și a naturii, sub formă accentuată predispus la crize, a fost totuși considerat normal. Deși economia mondială produce mai mult decât oricând, nu reușește să aibă grijă de oameni și de planetă. Bogăția este acumulată și planeta este devastată. Milioane de copii mor în fiecare an din cauze care pot fi prevenite, 820 de milioane de oameni sunt subnutriți, biodiversitatea și ecosistemele sunt degradate și gazele cu efect de seră continuă să crească, ducând la schimbări climatice antropice violente: creșterea nivelului mării, furtuni devastatoare, secete și incendii care devorează regiuni întregi.

Timp de decenii, strategiile dominante împotriva acestor boli au fost să lase distribuția economică în mare parte forțelor pieței și să diminueze degradarea ecologică prin decuplare și creștere verde. Asta nu a funcționat. Acum avem ocazia să ne bazăm pe experiențele crizei Corona: de la noi forme de cooperare și solidaritate care înfloresc, până la aprecierea pe scară largă a serviciilor sociale de bază, cum ar fi serviciile de sănătate și de îngrijire, aprovizionarea cu alimente și eliminarea deșeurilor. Pandemia a dus, de asemenea, la acțiuni guvernamentale fără precedent în timpuri de pace modernă, demonstrând ceea ce este posibil atunci când există voința de a acționa: remanierea necontestată a bugetelor, mobilizarea și redistribuirea banilor, extinderea rapidă a sistemelor de securitate socială și găsirea de locuințe pentru persoanele fără adăpost.

În același timp, trebuie să fim conștienți de problematicele tendințe autoritare în creștere, cum ar fi supravegherea în masă și tehnologiile invazive, închiderea frontierelor, restricțiile privind dreptul de întrunire și exploatarea crizei de către capitalismul sălbatic. Trebuie să rezistăm ferm unei astfel de dinamici, dar nu să ne oprim aici. Pentru a începe o tranziție către un tip de societate diferită în mod radical, în loc să încercăm cu disperare să punem din nou în funcțiune mașina de creștere distructivă, vă sugerăm să ne bazăm pe lecțiile din trecut și pe abundența inițiativelor sociale și de solidaritate care au apărut în întreaga lume în ultimele luni. Spre deosebire de criza financiară din 2008, ar trebui să salvăm oamenii și planeta, mai degrabă decât să salvăm corporațiile și să ieșim din această criză cu măsuri de autosuficiență și prosperitate în loc de austeritate.

Prin urmare, noi, semnatarii acestei scrisori, oferim cinci principii pentru redresarea economiei noastre și pentru crearea unei societăți juste. Pentru a dezvolta noi rădăcini pentru o economie care funcționează pentru toți și toate, trebuie să:

1) Punem viața în centrul sistemelor noastre economice.

În loc de creștere economică și producție risipitoare, trebuie să punem viața și bunăstarea în centrul eforturilor noastre. În timp ce unele sectoare ale economiei, precum producția de combustibili fosili, forțe militare și publicitate, trebuie să fie eliminate treptat cât mai repede posibil, trebuie să le încurajăm pe altele, cum ar fi asistența medicală, educația, energia regenerabilă și agricultura ecologică.

2) Reevaluăm radical cât de mult și ce muncă este necesară pentru o viață bună pentru toți.

Trebuie să punem un accent mai mare pe activitatea de îngrijire și să apreciem în mod adecvat profesiile care s-au dovedit esențiale în timpul crizei. Lucrătorii din industriile distructive au nevoie de acces la instruire pentru noi tipuri de muncă regenerativă și mai curată, asigurând o tranziție justă. În general, trebuie să reducem timpul de lucru și să introducem scheme de partajare a muncii.

3) Organizăm societatea în jurul furnizării de bunuri și servicii esențiale.

În timp ce trebuie să reducem consumul risipitor și călătoriile, nevoile umane de bază, precum dreptul la hrană, locuință și educație trebuie să fie asigurate pentru toată lumea prin servicii de bază universale sau prin venituri de bază universale. Mai mult, trebuie să definim și să punem în practică sub formă democratică garantarea venitului minim și limitarea venitului maxim.

4) Democratizăm societatea.

Aceasta înseamnă să permitem tuturor oamenilor să participe la deciziile care le afectează viața. În special, înseamnă mai multă participare pentru grupurile marginalizate ale societății, precum și includerea principiilor feministe în politică și în sistemul economic. Puterea corporațiilor globale și a sectorului financiar trebuie reduse drastic prin aprobare și control democratic. Sectoarele legate de nevoile de bază precum energia, alimentația, sistemul de locuințe, sănătatea și educația trebuie defiscalizate și susținute.

5) Aducem principiul solidarității în centrul sistemelor politice și economice

Redistribuirea și justiția – transnațională, intersectorială și intergenerațională – trebuie să fie baza reconcilierii dintre generațiile actuale și viitoare, grupurile sociale intranaționale, precum și între țările din sudul global și nordul global. Nordul global, în special, trebuie să pună capăt formelor actuale de exploatare și să le repare cele din trecut. Justiția climatică trebuie să fie principiul care ghidează o transformare socio-ecologică rapidă.

Atâta timp cât avem un sistem economic care depinde de creștere, o recesiune va fi devastatoare. Lumea are nevoie în schimb de Descreștere – o reducere planificată, dar adaptabilă, durabilă și echitabilă a economiei, care duce la un viitor în care putem trăi mai bine cu mai puțin. Criza actuală a fost brutală pentru mulți, lovindu-i pe cei mai vulnerabili, dar ne oferă și oportunitatea de a reflecta și de a regândi. Ne poate face să realizăm ceea ce este cu adevărat important și a demonstrat nenumărate potențiale pe baza cărora putem construi. Descreșterea, deopotrivă ca mișcare și concept, reflectă asupra acestor probleme de mai bine de un deceniu și oferă un cadru consistent pentru regândirea societății bazate pe alte valori precum sustenabilitatea, solidaritatea, echitatea, convivialitatea, democrația directă și bucuria vieții.

Alătură-te acestor dezbateri și împărtășește ideile tale la Degrowth Vienna 2020 și Ziua Globală a Descreșterii – pentru a construi împreună o evadare intenționată și emancipatoare din dependența noastră de creștere!

Cu solidaritate,

Grupul de lucru: Nathan Barlow, Ekaterina Chertkovskaya, Manuel Grebenjak, Vincent Liegey, François Schneider, Tone Smith, Sam Bliss, Constanza Hepp, Max Hollweg, Christian Kerschner, Andro Rilović, Pierre Smith Khanna, Joëlle Saey-Volckrick

Această scrisoare este rezultatul unui proces de colaborare în cadrul rețelei internaționale pentru descreștere. A fost susținută de peste 2.000 de semnatari și peste 70 de organizații din peste 60 de țări.

Vezi toți semnatarii aici

Thanks to Anca Gheorghica for the translation.